Despre produse

Am ales sa descriu ceea ce reprezintă un produs tradțional prin Ordinul nr.724/2013 al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministrului Sănătăţii şi Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor :

Art. 1

(1)Prezentul ordin stabileşte condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale.

(2)Prezentul ordin se aplică fără a aduce atingere altor prevederi specifice.

Art. 2

În sensul prezentului ordin, termenii folosiţi se definesc după cum urmează:

  1. a) produs tradiţional – produs alimentar fabricat pe teritoriul naţional şi pentru care se utilizează materii prime locale, care nu are în compoziţia lui aditivi alimentari, care prezintă o reţetă tradiţională, un mod de producţie şi/sau de prelucrare şi un procedeu tehnologic tradiţional şi care se distinge de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii;
  2. b) tradiţionalitate – elementul sau ansamblul de elemente prin care un produs se distinge de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii; tradiţionalitatea nu poate să se limiteze la o compoziţie calitativă sau cantitativă ori la un mod de producţie stabilit printr-o reglementare comunitară sau naţională ori prin standarde voluntare; totuşi această regulă nu se aplică dacă reglementarea sau standardul respectiv a fost stabilit în vederea definirii tradiţionalităţii unui produs;
  3. c) atestarea produselor tradiţionale – recunoaşterea tradiţionalităţii unui produs prin intermediul înregistrării sale în conformitate cu prezentul ordin;
  4. d) materie primă locală – materia primă folosită la obţinerea produsului tradiţional şi care este produsă pe teritoriul naţional.

Art. 3

Direcţia generală industrie alimentară, prin compartimentul de specialitate cu atribuţii în domeniul produselor tradiţionale, din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale înfiinţează şi administrează Registrul naţional al produselor tradiţionale, denumit în continuare RNPT. RNPT se publică anual pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Art. 4

(1)Pentru a figura în RNPT, produsul tradiţional trebuie să fie fabricat din materii prime locale, să prezinte o reţetă tradiţională specifică locului de prelucrare, prin care să reflecte un tip tradiţional de producţie şi/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obţinere şi operaţiuni de prelucrare realizate manual şi să dovedească un mod de lucru tradiţional.

(2)Materialele şi obiectele care vin în contact cu produsele tradiţionale vor respecta prevederile legale în vigoare.

(3)Înregistrarea nu este permisă în cazul unui produs a cărui tradiţionalitate se datorează:

a)provenienţei sau originii sale geografice;

b)aplicării unei inovaţii tehnologice.

Art. 5

(1) Pentru a fi înregistrat, produsul tradiţional trebuie să fie tradiţional în sine şi să exprime tradiţionalitatea.

(2) Pentru a fi înregistrat, produsul prevăzut la alin. (1) trebuie să fie tradiţional şi conform cu dispoziţiile naţionale sau consacrat de folosinţă.

(3) Utilizarea termenului geografic este autorizată sub un nume care nu intră sub incidenţa reglementărilor privind protecţia indicaţiilor geografice şi a denumirilor de origine ale produselor agricole şi produselor alimentare,

Art. 6

(1) Pentru a fi atestat ca produs tradiţional, produsul trebuie să fie conform unui caiet de sarcini.

(2) Caietul de sarcini trebuie să conţină următoarele elemente:

a)numele produsului, care trebuie să fie unic;

b)descrierea caracteristicilor produsului tradiţional, prin indicarea principalelor însuşiri organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice, care să definească tradiţionalitatea acestuia, respectiv: aspect, consistenţă, culoare, gust, aromă, miros, conţinut în apă, substanţe grase, sare, proteine, aciditate, densitate; floră bacteriană specifică, unde este cazul;

c)descrierea caracteristicilor materiilor prime care să nu conţină în compoziţia acestora adaosuri de aditivi alimentari, coloranţi, arome, vitamine, minerale, îndulcitori; provenienţa materiilor prime, precum şi indicarea principalelor însuşiri, organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice, respectiv: aspect, consistenţă, culoare, gust, aromă, miros, conţinut în apă, substanţe grase, sare, proteine, aciditate, densitate şi floră bacteriană specifică;

d)descrierea caracteristicilor ingredientelor folosite în procesul de fabricaţie, care să nu prezinte în compoziţia lor adaosuri de aditivi alimentari, coloranţi, arome, vitamine, minerale, îndulcitori; indicarea ingredientelor folosite şi a principalelor însuşiri organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice, unde este cazul, ale acestora;

e)descrierea metodei de producţie specific locală, autentică şi invariabilă, precum şi descrierea procesului tehnologic tradiţional, unde se vor trece toate fazele de producţie, inclusiv operaţiunile executate manual;

f)descrierea elementelor specifice privind ambalarea, în scopul asigurării calităţii, originii şi elementelor de identificare, respectiv materialul din care este confecţionat ambalajul, proprietăţile şi influenţa acestuia asupra produsului finit;

g)descrierea elementelor care definesc specificitatea produsului finit, respectiv: însuşirile organoleptice (culoare, gust, miros, aromă, consistenţă, aspect); însuşirile fizico-chimice (apă, proteină, grăsime şi altele); fotografia şi descrierea desenului pe secţiune care să reprezinte caracteristicile specifice produsului, forma; modul de producţie şi/sau de prelucrare care să reflecte un procedeu tehnologic de producţie şi/sau de prelucrare tradiţional prin care produsul să se distingă de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii;

h)cerinţele minime şi procedurile de verificare şi control al tradiţionalităţii produsului;

i)capacitatea de producţie realizată – raportată pentru un an, respectiv 365 de zile, care nu poate depăşi cantitatea medie de 150 kg/litri pe zi total produs tradiţional atestat şi nu mai mult de 400 kg/litri pe zi total produse tradiţionale atestate, cu excepţia producerii pâinii şi produselor de panificaţie tradiţionale – care nu pot depăşi cantitatea medie de 300 kg pe zi total produs tradiţional atestat şi nu mai mult de 800 kg pe zi total produse tradiţionale atestate;

j)date, înscrisuri, referinţe bibliografice cu referire la vechimea produsului, care trebuie să demonstreze transmiterea unei tradiţii de la o generaţie la alta şi din care să rezulte legătura istorică a produsului tradiţional cu locul de producţie, sau o declaraţie de notorietate din partea unei asociaţii locale a producătorilor de produse tradiţionale.

………………………………………………………….

În concluzie …Cred ca un produs traditional este mai aproape de eco decât un produs certificat bio…. (este o opinie personală)..